LIMBA

ro

en

URMĂRIȚI-NE PE

Acumen Integrat » Managementul Performanței » Dashboard pentru monitorizarea performanței: așteptări, provocări și recomandări

Dashboard pentru monitorizarea performanței: așteptări, provocări și recomandări


Dashboard

Deoarece astăzi luarea de decizii bazate pe date se afla în centrul exemplelor de bune practici în management, instrumentele de tipul Scorecard-uri și Dashboard-uri ajută la obținerea de date valoroase pentru procesul de luare a deciziilor.

Dashboard-ul este un instrument operațional folosit pentru ilustrarea performanței unei companii în cele mai relevante departamente. În cel mai recent studiu al lor despre schimbarea practicilor în departamentul financiar și cel de audit (2011), Bearing Point și Association Nationale des Directeurs Financiers et de Controle de Gestion (DFCG) au identificat câteva trenduri de folosire a Dashboard-urilor în organizații.

Studiul a fost realizat cu ajutorul managerilor generali și financiari care, conform descoperirilor, se așteaptă ca Dashboard-urile să fie un instrument de suport decizional, care să îi ajute în monitorizarea și implementarea obiectivelor strategice și operaționale. Totuși, 56% dintre managerii generali sunt nemulțumiți de Dashboard-urile pe care le folosesc. Motivul care se află în spatele insatisfacției lor este insuficiența orientării spre viitor, monitorizarea de indicatori irelevanți, comentarii insuficiente legate de rezultatele KPIs și disponibilitatea întârziată.

De cealaltă parte, numai 34% dintre managerii financiari sunt nemulțumiți de Dashboard-urile pe care le folosesc. Rezultatele studiului arată că nivelul de satisfacție față de folosirea Dashboard-urilor depinde de așteptările pe care oamenii le au de la ele. De aceea, este important să înțelegem cum trebuie să configuram un Dashboard pentru a evita greșeli de folosire a lor.

Unele recomandări sunt:

  • Folosirea unui număr adecvat de KPIs – un număr maxim de 15 este recomandat;
  • Alinierea KPIs de-a lungul organizației – implementarea de KPIs la nivel organizațional care trebuie cascadați la nivel departamental și individual;
  • Asigurarea responsabilității – fiecare KPIs ar trebui să aibă un responsabil și un custode de date;
  • Includerea rezultatelor trecute și stabilirea de benchmarks – folositor în identificarea trendurilor.

Studiul a concluzionat că Dashboard-ul lider este Microsoft Excel, deoarece e flexibil, ușor de folosit, și totuși destul de complex pentru a afișa informațiile necesare. Implementarea de Dashboard-uri mai interactive aduce plus valoare afacerii, iar informațiile sunt disponibile mult mai ușor și rapid.

Provocarea consta în schimbarea atenției de la sistemele de Business Intelligence, folosite mai mult pentru măsurare și raportare, spre cele care susțin analiza, predicția si optimizarea. Alte practici emergente descoperite de către studiu sunt:

  • Monitorizarea performanței folosind variații de analiză – reprezintă cheia în identificarea factorilor aflați în spatele fiecărui rezultat și încercarea de a te adresa asupra lor, nu asupra efectului;
  • Combinarea managementului performanței cu analiza riscurilor – Key Risk Indicators (KRIs) oferă semnale de alarmă la nivel incipient legate de creșterea expunerii la risc în anumite zone operaționale, de aici abilitatea de a anticipa viitoare scăderi ale performanței;
  • Alocarea corectă a resurselor – KPI sunt necesari pentru a reflecta valoarea adăugată de capitalul uman, dar și progresul înregistrat spre a îndeplini mai multe obiective cu mai puține resurse, atât financiare, cât și de timp.

Referințe:

Sursa imaginii:
http://www.bearingpoint.com/en-other/download/WP_Dashboards-summary_2010.pdf

Adăugați un comentariu

Adresa Dvs. de email nu va fi publicată.Câmpurile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii.

*

NOUTĂȚI