LIMBA

ro

en

URMĂRIȚI-NE PE

Acumen Integrat » Indicatori Cheie de Performanta » Top 15 greșeli în măsurarea performanței

Top 15 greșeli în măsurarea performanței


Greseli in masurarea performantei

Companiile urmăresc scăderea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei prin intermediul resurselor de care dispun. Acest fapt atrage nevoia de a măsura performanţa prin sisteme strategice de măsurare, bazate pe instrumente precum balanced scorecard-uri, indicatori cheie de performanţă (KPIs) sau dashboard-uri. Însă odată cu măsurarea performanţei apare şi următoarea întrebare: ce criterii trebuie utilizate în definirea şi utilizarea metricelor pentru a evita greşelile ce pot afecta serios utilitatea acestor instrumente? În continuare, sunt prezentate cele mai frecvente greşeli privind măsurarea performanței asupra cărora s-au pus de acord experţi în domeniu precum Michael Hammer, Profmark, Performance PAM şi Business Finance Magazine:

1. Vanitatea
Acestea sunt măsuri care dau „o stare de bine”, sentimentul că obiectivele au fost atinse. Oricine îşi doreşte o metrică care înregistrează o rată de 95%, în special datorită faptului că bonusurile sunt legate de performanţele înregistrate. De exemplu, dacă o metrică este concepută să măsoare # Comenzile livrate în totalitate, la timp, compania poate prelua comenzi doar dacă dispune de resursele necesare pentru a efectua livrarea la timp.

2. Provincialismul
Apare în momentul în care metricele strategice sunt determinate de către elemente departamentale sau organizaţionale precum bugetul. De exemplu, un restaurant fast-food măsoară procentul de mâncare aruncată pe zi (“Chicken Efficiency”). Pentru a înregistra o rată de 100%, restaurantul nu mai găteşte pui de la ora 18:30, în loc de ora 23:00. Acest lucru însă poate duce la o scădere drastică a numărului de clienţi.

3. Narcisismul
Apare în momentul în care companiile privesc doar partea plină a paharului în procesul de selectare a metricelor. Să luăm drept exemplu un call center a cărui rată de răspuns, cel mai important KPI al său, are o impresionantă valoare de 86%. Dacă produsele oferite se deteriorează în câteva zile, performanţa generală a companiei poate fi catalogată ca fiind foarte proastă din prisma unui indicator mult mai important pentru clienţi, şi anume calitatea produsului.

4. Lenea
Este una dintre cele mai frecvente greşeli şi apare în momentul în care o persoană consideră că ştie ce este important de măsurat. De aceea, în prezent, website-urile includ formulare de feedback, pentru ca produsele să poată fi evaluate de către clienţi, iar companiile să poată analiza aspectele pe care trebuie să se concentreze.

5. Lipsa unei priviri de ansamblu
Uneori companiile nu au o imagine de ansamblu asupra lucrurilor şi măsoară doar o parte din ceea ce e important. De exemplu, o companie se concentrează asupra % Gradului de achiziţie a clienţilor noi, obţinând astfel venituri de la clienţi noi, dar neglijează % Gradul de retenţie a clienţilor.

6. Nechibzuinţa
Multe companii implementează metrice şi tind să piardă din vedere factorul uman, care va afecta şi performanţa lor. De exemplu, unii angajaţi ai agenţiilor de recrutare primesc bonusuri pe baza numărului de contracte semante şi numărul de posturi ocupate. Dacă directorii oferă bonusuri doar pe baza numărului mare de contracte semnate, agenţia de recrutare va avea în cele din urmă dificultăţi în respectarea tuturor contractelor.

7. Neseriozitatea
Multe companii au tendinţa de a uita să măsoare metricele stablilite şi, de aceea, nu înţeleg valoarea managementului performanţei.

8. Raportarea
Majoritatea rapoartelor sintetizează datele din luna în curs, luna anterioară, variaţiile dintre acestea. Variaţia nu poate fi pozitivă pentru fiecare lună, iar directorii pot căuta să identifice problemele în locul nepotrivit şi fără a reacţiona la alte probleme importante.

9. Colectarea datelor
Multe companii trebuie să-şi cunoască activitatea pentru a-şi îmbunătăţi performanţa, dar nu se face distincţie între datele colectate şi cele care sunt realmente utile. Ar trebui să se analizeze nu doar indicatorii financiari, ci şi indicatorii non-financiari.

10. Concentrarea asupra indicatorilor de întârziere
Aceştia nu oferă informaţii despre dezvoltarea viitoare a companiei. De exemplu, indicatorul % Bagaje pierdute în 2012 nu poate oferi informaţii despre bagajele pierdute în 2014. Cu toate acestea, monitorizarea volumlui de lucru al personalului din aeroporturi responsabil de manipularea bagajelor poate oferi informaţii despre probabilitatea ca acest lucru să se întâmple.

11. Feedback doar de la clienţi
Obţinerea de feedback exclusiv prin intermediul sondajelor efectuate în rândul clienţilor se poate dovedi o strategie înşelătoare deoarece compania poate solicita feedback doar persoanelor care vor oferi scoruri mai mari. Feedback-ul poate veni şi din partea angajaţilor sau a diferitelor părţi interesate. Contractatea unei companii independente pentru a efectua sondajul poate asigura o mai mare acurateţe a rezultatelor.

12. Renunţarea la evaluarea performanţei
Anularea sau amânarea evaluării performanţei nu este indicată deoarece ea este importantă atât la nivel individual, cât şi la nivel de companie. Angajaţii trebuie să ştie care sunt aşteptările companiei în ceea ce îi priveşte, iar singurul mod de îmbunătăţire a performanţei este feedback-ul constant şi evaluările periodice.

13. Evaluările se concentrează asupra găsirii punctelor slabe
Mulţi angajatori ar trebui să îşi schimbe complet abordarea şi să creeze evaluările concentrându-se asupra angajaţilor, să ofere feedback în vederea îmbunătăţirii punctelor slabe şi a performanţei.

14. Evaluarea tuturor angajaţilor după aceeaşi metodă
Evaluarea tuturor angajaţilor după aceleaşi criterii reprezintă o abordare greşită, deoarece angajaţii au fişe de post şi competenţe diferite.

15. Presupunerea a ceea ce reprezintă sistemul de management al performanţei
Greşeala constă în a crede că un sistem de management al performanţei este acelaşi lucru cu evaluarea performanţei. Sistemul de management al performanţei presupune şi selectarea, documentarea, măsurarea, raportarea şi luarea deciziilor pe baza rezultatelor date de KPIs.

Referinţe:

Adăugați un comentariu

Adresa Dvs. de email nu va fi publicată.Câmpurile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii.

*

NOUTĂȚI